Ghidul „Bune Practici în Dezvoltarea Urbană în România”, o colecție documentată în detaliu și sintetizată vizual a unora dintre cele mai reprezentative soluții la preocupări recurente pentru majoritatea orașelor din țară, va fi lansat în cadrul conferinței Urban Talks Din Bucuresti, in data de 10 mai.

  1. Sinteza legislației relevante și accentul pe facilitarea implementării rapide a unor măsuri  (adaptate, bineînțeles, realităților locale) îi conferă o notă optimistă și pragmatică, în același timp; studiul nu elogiază perfecțiunea, într-un sens abstract, ci urmărește o anumită coerență a măsurilor locale care dau rezultate, însă rămân necunoscute și fragmentate în hotărâri, modificări de hotărâri locale și anexe, adoptate adesea pe parcursul mai multor ani.
  1. Orașele din România au în față o serie de provocări comune, iar soluțiile sunt mai aproape decât ar părea. Am încercat, prin acest raport, să le aducem cât mai aproape, și am transpus bunele practici în infografice care rezumă în mod vizual analiza detaliată și care, vreau să cred, transmit și încrederea că „da, se poate” tuturor celor care le vor parcurge, din orice domeniu de activitate.
  1. Structura raportului reflectă în primul rând o dimensiune practică, aplicată. „Bune Practici în Dezvoltarea Urbană în România” se dorește a fi un ghid tematic care să ofere o viziune de ansamblu asupra unor domenii de intervenție de actualitate pentru orașele țării, dar și un instrument de lucru. De aceea, fiecare subiect se construiește pe trei nivele: diagonal (prezentarea temei), orizontal (o selecție a legislației naționale relevante, cu evidențierea unor reglementări-cheie care au dat posibilitatea adoptării măsurilor la nivel local), și  desigur, vertical: acele forme specifice, cu titlu de bună practică, ce transpun legislația națională în planul real al orașelor și al locuitorilor acestora.
  1. Printre subiectele analizate în detaliu se numără: reabilitarea termică și regenerarea cartierelor de blocuri (inclusiv problema bateriilor de garaje), platformele subterane de deșeuri, gestionarea și extinderea spațiilor verzi, arta stradală și orașul ca muzeu, reabilitarea centrelor istorice și a infrastructurii urbane (reabilitarea drumurilor, dezvoltarea și modernizarea sistemului de iluminat public), precum și a platformelor industriale dezafectate. Acestor teme li se adaugă două modele de succes în învățământul profesional dual, care merită cunoscute mai bine și replicate în cât mai multe orașe, pentru a crea oportunități pe piața muncii pentru tinerii din România, dar și ca parte a unei strategii de atragere a investitorilor, cu impact pe termen lung. Oarecum firesc, studiul se încheie cu prezentarea unui nou concept de parcuri industriale, care să integreze nevoile angajaților, regiunii și investitorilor și să susțină o dezvoltare de durată, „cu viziune”.
  1. În domeniul reabilitării termice a blocurilor construite înainte de 1990, majoritatea orașelor au deja un istoric de intervenții și o anumită experiență, pe baza căreia am construit o sinteză a principalelor limitări ale programelor existente. Am pus aceste probleme față în față cu posibile soluții, precum și măsuri locale care se aliniază acestora și au rezultate. La polul opus, alte teme precum susținerea învățământului profesional dual, programele de regenerare urbană prin artă stradală sau exproprierea în regim de urgență pentru cauză de utilitate publică se regăsesc în practica unui număr redus de administrații locale, însă pot fi văzute ca proiecte-pilot de interes general.

Orașele din România sunt pe atât de puternice, pe cât sunt de conectate unele cu celelalte – nu doar la nivelul infrastructurii, ci și al schimbului de bune practici. În acest sens, dorim să oferim administrațiilor locale repere concrete, dar și să evidențiem realizări care merită cunoscute de către toți cei interesați de dezvoltarea orașelor din România.

 

sursa: urbanizehub.ro