Infrastructurile de alimentare cu apă și de canalizare sunt vechi de peste 100 de ani în capitalele europene și se află acum în plin proces de reabilitare. Viena se confruntă acum cu fenomene pe care Bucureștiul le-a depășit, au remarcat specialiștii din domeniu, relatează mediafax.ro.
Practic, indiferent de gradul de dezvoltare la care au ajuns marile capitale europene, problemele lor legate de furnizarea apei potabile și de canalizare sunt aceleași – la Viena, București sau Paris. Vechimea rețelelor, schimbările climatice, dar și disponibilitatea redusă a politicienilor în a aproba investiții – acestea ar fi câteva dintre cauzele identificate de participanții la o conferință internațională pe tema infrastructurii de apă din UE, desfășurată la București.
„Avem aceleași probleme. Ne plac orașele vechi, fotografiem încântați fiecare colț de istorie, dar sub aceste orașe tot istoria ne-a lăsat o infrastructură veche. Mai auzim că s-a surpat asfaltul în Florența sau că sunt evacuați parizieni din calea inundațiilor, și abia atunci ne amintim că nu suntem nici deasupra istoriei și nici deasupra naturii”, a relatat Mădălin Mihailovici, directorul general al Apa Nova – Compania de Ape București, în deschiderea conferinței.
În completare, Wolfgang Zerobin, Managing Director al companiei Vienna Waterworks (administratorul infrastructurii de apă din Viena), a prezentat fotografii cu străzi din capitala austriacă inundate după recentele ploi locale și a arătat că problemele de acolo sunt similare cu cele întâlnite cândva în București. „În Viena, totul a început în 1873, și acum marea provocare este să reabilităm, să renovăm rețeaua în condiții de alimentare continuă a populației. Asta presupune bugete uriașe”, a menționat Wolfgang Zerobin. Oficialul de la Viena a apreciat modelul din București, unde reabilitarea rețelelor de apă și canalizare a fost „povestea de succes” a parteneriatului public-privat.
Performanțele în administrarea rețelelor de apă și canalizare din București sunt peste media europeană, astfel încât Apa Nova și administrația locală pot contribui la identificarea de bune practici la nivel european. Datele extrase dintr-un studiu al Consiliului Orașelor și Regiunilor Dunării (prezentate pe scurt la conferință, studiul nefiind publicat încă) plasează Bucureștiul în topul capitalelor cu cea mai ieftină, dar și cea mai curată apă din UE.
La conferință a luat cuvântul și Peter Langer, președintele Council of Danube Cities and Regions – CoDCR (Consiliul Orașelor și Regiunilor Dunării), care a remarcat că deși investițiile în infrastructura de apă sunt inevitabile și de imediată necesitate, politicienii nu le văd cu ochi buni. „Să înlocuiești rețelele de apă și canalizare nu este atractiv politic. Pentru politicieni, este mai puțin atractiv, din punct de vedere electoral și ca imagine, să aprobe investiții în infrastructura de apă și canalizare. Lucrările de modernizare nu se văd, fiind subterane, așa cum se văd străzile sau clădirile. Mai mult, aceste lucrări generează blocaje în circulație și disconfort, iar costurile sunt enorme”, a spus Peter Langer.
Oficialul Consiliului și-a exprimat deschiderea pentru ca expertiza membrilor instituției să fie utilizată și în domeniul apelor, așa cum este utilizată cu succes în energie, transporturi, protecția mediului, industrie, turism și cultură, dezvoltare urbană, agricultură etc.
În București, Apa Nova administrează 2.504 kilometri de conducte apă, 2.355 de kilometri rețea de canalizare, 66.567 de cămine de inspecție, 3 stații de producție a apei potabile (Roșu, Crivina, Arcuda) și o stație de epurare, la Glina.
