În aceste vremuri dificile cauzate de COVID-19, este esențial să fim atenți la calitatea aerului pe care îl respirăm. Plămânii noștri și sănătatea sistemului respirator sunt sau urmează să fie puse la grea încercare în lupta cu virusul SARS-CoV-2. Ne dorim cu toții să trecem cu bine prin aceste încercări și să devenim mai puternici, mai pregătiți, mai rezistenți. Ce putem face, fiecare dintre noi, pentru a ne ajuta sistemul respirator să fie mai bine pregătit pentru depășirea pandemiei de COVID-19?
Poluanții și influența lor asupra stării noastre de sănătate
Sănătatea sistemului respirator este direct influențată de calitatea aerului cu care ne alimentăm plămânii. Un aer curat și proaspăt ne menține sănătoși, productivi, cu o stare generală de bine. Știm însă că în aerul din interiorul locuințelor noastre există numeroși poluanți: praf, alergeni, mucegai, bacterii, viruși și alte substanțe despre care am auzit și știm cu toții. Ce vrem însă să vă aducem în atenție prin acest articol este un alt poluant, deosebit de nociv pentru sănătatea umană: radonul. Radonul este carcinogen uman și este identificat de OMS ca fiind prima cauză de cancer pulmonar în rândul nefumătorilor.
Un poluant al calității aerului mai puțin cunoscut: radonul
Radonul este un gaz radioactiv care se degajă în mod natural din pământ. El se află în pământ de când lumea și așa va rămâne mereu, ca parte din radioactivitatea naturală față de care suntem perfect adaptați ca specie. Ce a făcut însă ca radonul să devină o problemă a timpurilor noastre, ce anume l-a propulsat în Care este pericolul din aerul respirabil din casa fiecăruia rândul principalilor poluanți ai calității aerului? Chiar noi, oamenii. Pentru că acumularea de radon în aerul din interior reprezintă o consecință a progresului tehnologic și un rezultat direct al acțiunilor noastre. Reducerea ventilației naturale prin închiderea etanșă a ferestrelor și ușilor și lipsa aerisirii frecvente conduce la creșterea concentrației de radon în aerul din interior. Radonul degajat în mod natural din sol și din materialele de construcții se acumulează în interior, iar, dacă ventilația naturală nu îi oferă cale de ieșire, concentrațiile de radon cresc și pot deveni periculoase pentru sănătatea umană.
Radonul: o problemă invizibilă
Când intrăm într-o încăpere neaerisită sau cu o calitate precară a aerului, simțim imediat că aerul este irespirabil și luăm măsuri imediate. Sesizăm imediat unii poluanți ai calității aerului, precum mirosuri provenite din diverse produse de curățenie, fum de țigară, praf etc., dar pentru radon nu avem simțuri care să ne ajute să-i identificăm prezența. Invizibil, incolor, inodor, radonul radioactiv poate fi identificat doar de echipamente speciale de detecție.
Cum acționează radonul asupra plămânilor?
Radonul provine din elemente radioactive prezente în mod natural în sol și are un timp de înjumătățire de 3,8 zile. Acest timp este suficient pentru a se deplasa spre încăperile situate la subsol și parter, unde se concentrează în spații închise, ventilate necorespunzător. Ajuns în interior, radonul se dezintegrează și dă naștere unor descendenți de viață scurtă, cu timpi de înjumătățire de ordinul minutelor și respectiv milisecundelor. Acești descendenți de viață scurtă se lipesc de particulele de praf prezente în aer și, prin inhalare, ajung în sistemul respirator. Cu cât particulele de praf sunt mai fine, cu atât pătrund mai adânc în sistemul respirator, unde emit radiații care produc leziuni la nivelul ADN-ului. Leziunile care nu sunt reparate corespunzător conduc la apariția unor mutații în celulele țesutului pulmonar, mutații care reprezintă primul pas spre apariția cancerului. De reținut un aspect important: radonul, fiind gaz, este inspirat și exhalat. Ceea ce contribuie însă decisiv la efectul periculos al radonului asupra sănătății umane sunt descendenții lui de viață scurtă care se atașează de particulele prezente în aer și prin inhalare ajung în plămâni unde se fixează și emit radiații care produc leziuni pulmonare. Mai mult de 95% din efectele dăunătoare asupra sistemului respirator sunt provocate de descendenții de viață scurtă și sub 5% din efecte sunt provocate de radonul gaz.
De la ce concentrații radonul devine periculos?
În legislația noastră, nivelul de referință stabilit pentru radon este de 300 Bq/m3 . 1 Bequerel înseamnă o dezintegrare pe secundă și reprezintă unitatea de măsură pentru activitatea unei surse de radiații. Directiva Europeană 2013 /59/ EURATOM prevede necesitatea protecției populației împotriva expunerii la radon și specifică faptul că nivelul de referință pentru radon în țările membre UE nu trebuie să depășească nivelul de 300 Bq/m3 . Cu toate acestea, studii epidemiologice extinse efectuate în America de Nord, Europa și China arată că riscul asociat expunerii la radon crește cu 16% pentru fiecare 100 Bq /m3 . Iată de ce OMS recomandă un nivel de referință de 100 Bq/m3 , sub care riscul este nesemnificativ. Cu toate acestea, o valoare de 100 Bq/m3 nu poate fi impusă în toate țările membre UE, deoarece stabilirea nivelului de referință trebuie efectuată în funcție de particularitățile geologice ale solului și de concentrațiile de radon prezente în sol. În România există zone cu risc crescut de radon, deoarece radonul provine din seria radioactivă a uraniului, iar în țara noastră uraniul se găsește în sol în concentrații ridicate. Prin transpunerea Directivei Europene 2013/59/EURATOM, în țara noastră este impusă necesitatea măsurării nivelului de radon la toate locurile de muncă aflate la parter și subsol și în clădirile cu acces public.
Cum măsurăm radonul? De ce radonul trebuie plasat în contextul calității aerului?
Așa după cum am precizat mai sus, radonul trebuie privit prin prisma descendenților săi de viață scurtă care se lipesc de aerosoli și de particule de praf și prin inhalare ajung în sistemul respirator. Un aer curat, cu o prezență redusă a impurităților, reduce numărul descendenților care se pot fixa în sistemul respirator și implicit efectul acestora asupra țesutului pulmonar. Radonul poate fi măsurat folosind echipamente inteligente de detecție care măsoară în timp real 6 parametri ai calității aerului: radon, gaze organice volatile, dioxid de carbon, temperatură, presiune și umiditate. Aceste echipamente de detecție transmit datele în timp real și avertizează în cazul în care valorile fiecărui parametru ies din intervalele normale specifice fiecăruia în parte.
Din experiența specialiștilor
Specialiștii noștri în protecție radiologică, experți recunoscuți la nivel european, spun că a cunoaște e primul pas spre a te proteja. Studiile desfășurate de aceștia au contribuit la conștientizarea riscului asociat expunerii la radon și la implementarea unor măsuri simple și eficiente de reducere a nivelului de radon în interior. Pornind de la schimbarea obiceiurilor de aerisire a încăperilor și până la monitorizarea în timp real a concentrației activității de radon, măsurile sunt simple, la îndemână și nu implică costuri mari în comparație cu beneficiile obținute. Me m b r i î n Eu rop e a n R a don Association și în European Radiation Dosimetry Group, mereu la curent cu ultimele noutăți științifice, experții noștri vă pun la dispoziție echipamente de detecție și experiența lor de peste 20 de ani în domeniul protecției la radiații. Proiectul pilot de monitorizare în timp real a radonului desfășurat în cadrul Alba Iulia Smart City a fost unul de succes și au urmat apoi zeci de proiecte prin care a fost monitorizat radonul în instituții medicale din România. Monitorizarea în timp real a radonului s-a suprapus cu apariția pandemiei COVID-19, rezultatele obținute fiind foarte interesante. Proiectele începute în octombrie anul trecut continuă și în acest an, deoarece dorim să aducem și noi bucățica noastră de bine la Binele Comun, arătându-ne astfel recunoștința față de efortul personalului medical care merită toată aprecierea noastră în special în aceste vremuri dificile. Toate aceste proiecte au fost pro bono, deoarece am considerat că este de datoria noastră să contribuim la reducerea principalilor factori de risc pentru sănătatea sistemului respirator uman. Ca mențiune, cele mai mari valori de radon se înregistrează în perioada sezonului rece (octombrie – aprilie), adică exact în perioada în care ne petrecem cea mai mare parte a timpului în interiorul clădirilor.
Ce se întâmplă pe plan internațional
Atenția se îndreaptă în principal spre locurile de muncă și instituțiile cu acces public, unde factorii de decizie trebuie să ia măsuri pentru reducerea nivelului de radon. De o atenție specială trebuie să se bucure instituțiile cu grad mare de ocupare: căminele de bătrâni, spitalele, școlile, grădinițele și creșele, primăriile, secțiile de poliție etc. Pornind de la acestea, prin comunicare eficientă și conștientizare, populația trebuie sensibilizată și corect informată cu privire la riscul expunerii la radon. Mulți pași sunt de făcut, dar după cum este bine știut, un drum oricât de lung începe întotdeauna cu un prim pas: în acest caz, acest prim pas îl reprezintă cunoașterea și conștientizarea problemei generate de expunerea la radonul prezent în aerul pe care îl respirăm.
Acest articol a fost publicat și în Ghidul Soluțiilor Smart City 2020
