Autor: Francesca Postolache, Partener PwC România
ORAȘELE LUMII SUNT EXTREM DE vulnerabile la șocuri generate de catastrofe sau calamități, iar COVID-19 s-a dovedit a fi cel mai dăunător eveniment de până acum, cu aproximativ 95% din toate cazurile raportate la nivel mondial în zonele urbane. Privind în perspectivă, ONU estimează că aproape două treimi din orașele cu peste 500.000 de locuitori prezintă un risc ridicat de expunere la inundații, secete, cutremure și alte dezastre naturale.
În pofida multiplelor provocări cauzate de COVID-19, pandemia oferă o oportunitate pentru liderii orașelor să învețe lecțiile potrivite din această criză pentru consolidarea rezistenței orașelor împotriva șocurilor și amenințărilor viitoare. Utilizarea tehnologiilor inteligente, de la aplicații de urmărire a telefoanelor mobile pentru localizarea și împiedicarea răspândirii infecțiilor, până la analiza datelor care permit monitorizarea și gestionarea în timp real a serviciilor și infrastructurii esențiale, poate ajuta orașele să furnizeze servicii critice fără probleme.
COVID-19 a accelerat astfel trecerea către noua paradigmă urbană – orașele inteligente –, pentru a gestiona mai bine efectele unei calamități sau situații de urgență medicală. De asemenea, liderii urbani trebuie să aibă politici și protocoale în vigoare care să permită orașelor să funcționeze în mai multe moduri, de la blocarea completă, până la redeschiderea treptată și o revenire la activitatea normală. De asemenea, planificarea infrastructurii ar trebui să cuprindă programe de securitate socială pentru grupurile vulnerabile și să prevadă modul în care acestea pot fi identificate rapid și localizate în caz de urgență.
PwC a analizat diferite orașe din întreaga lume care au demonstrat cum un răspuns pro-activ și coordonat la pandemie produce rezultate imediate în ceea ce privește suprimarea virusului și care pune bazele unei rezistențe pe termen lung.
Boston
Boston, cu o populație de aproximativ 710.000 de locuitori, nu a fost pregătit pentru pandemie și a suferit în consecință. Cu toate acestea, este un bun exemplu al modului în care angajamentul și colaborarea dintre părțile implicate au fost esențiale pentru a atenua și, în cele din urmă, pentru a gestiona situațiile de urgență. În mediul academic, Bloomberg Harvard City Leadership Initiative a organizat cursuri de pregătire și răspuns la situații de urgență pentru oficialii orașului.
În sectorul privat, Uber a livrat mese gratuite angajaților din domeniul sănătății. Între timp, ONG-ul Feeding America a sprijinit gestionarea lanțului de aprovizionare cu alimente din Boston în timpul crizei. Boston ilustrează astfel modul în care orașele au folosit COVID-19 ca o oportunitate de a construi o infrastructură mai rezistentă, care să poată rezista mai bine șocurilor viitoare.
Helsinki
Capitala Finlandei este clasată între primele cele mai avansate orașe inteligente din Europa. Strategia sa se bazează pe un model de conducere holistică, în care fiecare aspect al managementului și funcțiilor orașului este construit urmând ideea de funcționalitate. Pentru a aborda criza COVID-19, Helsinki a adoptat o abordare funcțională a orașului cu trei piloni – oraș inteligent, oraș inclusiv și oraș durabil. Oraș inteligent înseamnă furnizarea de servicii eficiente și este susținut prin inovație și tehnologii digitale.
Oraș incluziv se referă la faptul că în centrul proiectării și furnizării de servicii publice și stabilirii priorităților bugetului și a domeniilor de investiții se află comunitatea. Orașul durabil pune accentul pe îmbunătățirea calității vieții, consolidarea securității energetice și îmbunătățirea mobilității. În plus, autonomia financiară a orașului Helsinki a jucat un rol critic în răspunsul la pandemie și în eforturile de redresare.
Riad
Având aproximativ 25% din populația Regatului și găzduind unul dintre cele mai aglomerate aeroporturi din regiune, Riad a fost extrem de vulnerabil la COVID-19, ceea ce a impus măsuri rapide din partea guvernului. Inițiativele digitale de sănătate, precum livrările de medicamente la domiciliu, consultațiile medicale la distanță și tehnologia de urmărire a contactelor celor infectați, au jucat un rol vital în reducerea răspândirii COVID-19. Riadul a beneficiat de asemenea de un pachet de stimulare economică de 61 miliarde de dolari pentru sectorul privat.
Singapore
Singapore a fost vulnerabil la răspândirea COVID-19 la începutul anului 2020 din cauza volumului mare de turiști sosiți pentru sărbătoarea Anului Nou Chinezesc, care a început la două zile după detectarea primul caz. Guvernul a luat măsuri decisive pentru a sensibiliza cetățenii cu privire la impactul COVID-19, valorificând la maxim tehnologia și analiza datelor. Un grup WhatsApp administrat de stat oferă cetățenilor actualizări zilnice cu privire la cazurile confirmate, iar un instrument avansat de date identifică persoanele potențial infectate ce ar putea necesita carantină. Orașul a beneficiat de asemenea de un buget de sprijin de 35 miliarde dolari.
Viena
Capitala Austriei a fost, de asemenea, afectată grav de pandemie. Cu toate acestea, Viena poate da lecții altor orașe pentru modul de gestionare a crizelor și consolidarea rezistenței. În primul rând, autoritățile orașului au fost inventive și au convertit mai multe spații, precum spitale și locuințe, pentru a crea infrastructură de urgență și pentru a elibera resurse. În al doilea rând, a inițiat o serie de măsuri pentru „viața după criză” pentru a întări comunitățile împotriva șocurilor viitoare.
De exemplu, rețelele de telefonie de cartier organizează zilnic misiuni de ajutor pentru locuitorii în vârstă, vulnerabili sau izolați, fără sprijin familial. Ca o concluzie, instrumentele necesare pentru a gestiona amenințarea imediată a COVID-19 și pentru a construi rezistența socială, economică și de mediu pe termen lung sunt reutilizarea facilităților existente, analiza inteligentă a datelor, dezvoltarea de opțiuni alternative de finanțare de urgență și o guvernanță intersectorială mai eficientă la nivel de oraș.
Articolul a fost publicat și în Ghidul Soluțiilor Smart City 2020
