Dacă România elimină fabricanții chinezi, cum va recupera prejudiciile?

O analiză realizată de Dr. Nicolae Oacă

Marti 16 iunie 2020, presedintele ANCOM, Sorin Grindeanu, într-o intervenție publică,  atrăgea atenția guvernului și parlamentului asupra faptului că și anul acesta s-ar putea amâna licitația 5G dacă nu va fi transpus urgent în legislația națională memorandumul România – SUA, pe care îl consideră important pentru securitatea rețelelor. Neliniștea președintelui ANCOM este justificată. Să ne amintim că anul trecut licitația 5G a fost amânată pentru anul 2020 din același motiv – Netranspunerea în legislația națională a memorandumul România – SUA.

Timpul presează – licitația 5G ar trebui precedată de lansarea în consultare publică a documentației licitației (trebuie neapărata modificată documentația, aceasta fiind elaborată anul trecut sub stresul OUG117/2018 și completată cu ce lipsește: securitatea rețelelor, ghișeul unic online aprobare infrastructură, operatorii de rețele virtuale etc.

Mai spunea președintele ANCOM că avem un partner strategic prin acest memorandum și trebuie să ținem seama de spusele acestuia, fără a preciza dacă acest partener va contrbui la acoperirea prejudiciilor ce pot rezulta din aplicarea memorandumului. Pentru ca licitația să se țină în acest an documentația licitației ar trebui lansată în consultare publica foarte repede – în lunile iunie sau iulie.

Securitatea noilor rețele 5G – nodul gordian!

Dat fiind multitudinea de obiecte care se pot conecta la noile rețelele 5G, securitațea ciberbetică va fi întotdeauna o problemă indiferent de furnizorul echipamentului și de memorandumul România – SUA. Ca atare guvernanții vor trebui să prevadă un cadru – o agenție națională: CERT.ro, de exemplu, și măsuri pentru prevenirea și detectarea atacurilor cibernetice. Cum a făcut, de exemplu, Anglia care a desemnat NCSC cu supravegherea securității rețelelor și Comisia Eurpeană care a prezentat un set de măsuri privind securitatea rețelelor. Niciunul dintre aceste instrumente nu face, însă, referire la interzicerea vreunui fabricant de echipamente de telecomunicații, ci doar la securitatea cibernetică.

Recent Comisia Europeană a anunțat că pune la dispoziție €38 milioane pentru proiecte în domeniul securitații rețelelor. Ce ar trebui să facă România, țară membră a Uniunii Europene? Să aibă o abordare europeană (să se ralieze practicilor europene) și să transpună urgent în plan local unul dintre cele două instrumente de securitate și să rezolve astfel problema securitații rețelelor și astfel a memorandumului.

Chiar  nu suntem în stare să o facem? Sau, lipsa ministerului ”telecomunicațiilor” face dificil acest lucru?

Ce inseamnă eliminarea fabricantilor chinezi?

 Memorandumul România-SUA are în vedere eliminarea unor fabricanți care pot pune probleme de securptate – fabricanții chinezi. Efectele eliminării fabricanților chinezi de pe piața noastra le-am analizat în detaliu în analiza https://nicolaeoaca.blogspot.com/search?updated-max=2020-03-24T10:59:00%2B02:00&max-results=7

Surse: Ministerul Finanțelor, estimări autor

Surse: Oxford Economics, Ministerul Finanțelor, estimări autor

– scăderea competitivității pieței furnizării de rețele de telecomunicații – ca urmare a creșterii cotelor de piață ale furnizorilor rămași, indexul Herfindhal Hirschman, HHI, ar crește de la 3495 în anul 2018 la 4550 în cazul restricționării fabricanților chinezi, valoare care poate fi asociată cu un duopol. Valoarea maximă pentru o piața competitivă este 1800!

 – creșterea prețurilor și deci a investițiilor în noile rețele cu valori între 8% și 19%, corespunzând unor scenarii de investiții cu cost scăzut și mediu (utilizări banale (acces) sau moderate) . La un cost mediu de €1 miliard/rețea (Orange și Vodafone au investit fiecare câte €3miliarde în cele trei rețele – 2G, 3G și 4G), investițiile 5G ar crește cu valori între €80 și €190 milioane. Pentru patru rețele ar putea rezulta valori între €320 și €760 milioane. Aceste costuri suplimentare vor fi suportate imediat de către operatorii de comunicații mobile, care le vor transfera ulterior către utilizatorii finali prin tarife mărite, care ar putea afecta adoptarea noilor servicii. Costurile suplimentare se vor resimți în toate produsele și servicile din România care vor avea în structura de cost noile servicii, deci vor fi deci transferate către economia națională, inflație, care se va vedea nevoită să plătească mai mult decât trebuie.

întârzierea accesului la noile servicii – creșterea costurilor investițiilor ca urmare a restricționării unor furnizori importanți în furnizarea de rețele 5G va întârzia accesul la noile servicii a unei părți a populației României în următoarea decadă. Să amintimm că obiectivele Strategiei 5G pentru România sunt deja decalate cu un an prin nerealizarea licitației 5G în anul 2019. Prin creșterea costului învestițiilor necesare rețelelor 5G și în aceleași condiții de finanțare a operatorilor, aceștia nu vor mai putea să realizeze acoperirea planificată la termenele propuse. Astfel acoperirea propusă în Strategia 5G pentru România s-ar putea realiza cu o întrârziere de aproape încă un an în scenariul de cost mediu, adică în anul 2027!

încetinirea digitalizării, a inovației tehnice și a creșterii economice – întârzierea instalării rețelelor 5G și a adoptării noilor servicii va conduce la încetinirea inovației tehnice și a creșterii economice. Aici situația este și mai complicată dat fiind specificitatea României (economic, politic, ec.) fiind dificil de concretizat (monetizat, …) pierderile permanente în PIB-ul țării din anul 2035. (Nu știu dacă există prognoze până în anul 2035!) Cel mult s-ar putea prognoza realizarea cu doi ani mai târziu a beneficiilor implementării tehnologiei 5G. Mai sigură ar fi prognozarea distanțării României în coada clasamentului DESI, al economiei și societății digitale din Uniunea Europeană.

Continuare la https://nicolaeoaca.blogspot.com/