Strategia Autoritatii de Supraveghere Financiara a inceput in 2013 printr-un proiect deja foarte cunoscut, STEAM, apreciat la ora respectiva drept un program mai mult decat indraznet, materializandu-se in schimbari radicale in ceea ce priveste reglementarea pietelor de capital: “In afara de legislatia primara, care a zdruncinat din temelii fosta legislatie – si aici ma refer pur si simplu la pulverizarea legii RASDAQ, care era o lege mincinoasa (tineam 1500 de emitenti in piata care practic n-aveau niciun fel de legatura cu piata de capital) – am promovat Legea 24/2017, pentru ca, pana anul trecut, nu exista o reglementare de sine statatoare privind emitentii. Aici era un paradox extraordinar, pentru ca batalia noastra este tocmai sa atragem emitenti in piata. O alta reglementare priveste Legea administratorilor de fonduri alternative, care este vitala in conditiile in care nici administratorii de fonduri nu aveau o legislatie proprie. La toate acestea se aduga, pana in momentul de fata, 46 de regulamente schimbate si fuziunea SIBEX cu Bursa de Valori Bucuresti”, spune Mircea Ursache, Vicepresedinte ASF, enumerand cele mai importante masuri luate pana acum de Autoritatea de Supraveghere Financiara pentru ca Romania sa fie in randul celeorlalte state europene in ceea ce priveste dezvoltarea pietei de capital.
Citeste mai jos, in interviul acordat de Mircea Ursache pentru GoodNews.info.ro, cum a implementat ASF strategia din programul 2013-2018, pana acum, dar si ce urmeaza pana la finele anului pe piata de capital:
GoodNews: In afara de ceea ce ne-ati declarat mai sus, ce alte masuri importante a reglementat si implementat ASF pentru a dezvolta piata de capital din Romania?
Mircea Ursache: Poate ceea ce a trecut foarte usor cu vederea in ultima vreme este dorinta si reusita de a elibera piata de o serie de acte normative, mai exact de articole din actele normative existente si in special de dispuneri de masuri de a elibera piata de asa numitele “bariere”. Am avut o lege de aprobare a eliminarii unor bariere din legislatia primara foarte importanta, lege care ne-a apropiat de Europa, pentru ca a reglementat foarte multe aspecte: de la deschiderea de conturi pana la anularea a 130 de dispuneri de masuri, pentru care Autoritatea CNVM optase in trecut, pentru un control riguros al pietei. In conceptia mea, piata de capital nu are nevoie de sugrumari suplimentare, ci, dimpotriva, de un cadru liber in care sa se manifeste si de o supraveghere, foarte importanta, bazata pe risc. Adica de a identifica zonele de risc.
GoodNews: Ne puteti spune ce a mai ramas din strategia propusa, in ce faza sunteti in ceea ce priveste contrapartea centrala si legea fondurilor alternative de investitii?
Mircea Ursache: Romania nu va dezvolta instrumentele derivate si tranzactii cu acestea pana nu va avea o contraparte centrala. Grupul de lucru s-a intalnit de mai multe ori la BVB, a discutat si la Banca Nationala si la Ministerul Finantelor, pornind de la conceptul ca infiintarea unei contraparti centrale este o necesitate, pentru ca nu vom putea avea o piata de derivate daca nu avem contraparte centrala.
Legea fondurilor alternative de investitii este foarte importanta. Avem o lege a administratorilor de conturi, avem o lege a emitentilor, dar nu avem o lege a fondurilor de investii alternative si asta “simte” piata in momentul de fata. Mai mult decat atat, cred ca legea in clipa in care va fi promovata – undeva in sesiunea din toamna a Parlamentului – va elimina si ultimele bariere existente in piata de capital – si aici ma refer la pragurile de detinere de actiuni la fondurile de investitii.
GoodNews: Cum se va solutiona problema, destul de spinoasa, a milioanelor de actiuni “blocate” in piata provenite din Marea Privatizare a anilor ‘90? Cum se va solutiona Sectiunea 1 din Depozitarul Central?
Mircea Ursache: Raspunsul la aceasta intrebare este un pic mai amplu. Ce avem la Sectiunea 1 din Depozitarul Central? Avem 8 milioane de actiuni detinute de persoane mai mult sau mai putin in viata – sau de urmasii acestora, actiuni provenite din Marea Privatizare. Romania a avut, asa cum imi place mie sa spun, un “act de marinimie” in anul 1991, act prin care poporului roman i s-a facut o donatie. I s-a dat 1/3 din averea nationala in cadrul cupoanelor detinute la asa-zisele Fonduri ale Proprietatii Private (FPP). Dupa transformarea FFP-urilor in SIF-uri, cupoanele au fost transformate – de fapt, a avut loc o conversie a acestora – in actiuni. Au fost multi care au optat singuri unde sa devina actionari, insa au fost foarte multi cetateni care au devenit actionari fara sa stie. In sensul ca neoptand, au devenit actionari prin efectul legii. Asfel, avem actionari in Sectiunea 1 a Depozitarului Central care au milioane de actiuni netranzactionate. Acestea stau acolo, nu participa la Circuitul Economic National, de ani de zile nimeni nu le-a tranzactionat, nu le-a valorificat…Multi dintre detinatorii lor, biologic vorbind, au disparut. In foarte putine cazuri aceste persoane au trecut la masa succesorala cuponul. Si atunci avem, in momentul de fata, o problema in a gasi care e modalitatea juridica, legala, prin care putem pune in Circuitul Economic National aceasta valoare baneasca fara a atenta vreo clipa la dreptul la proprietate a celor care o detin. Exista doua variante, deocamdata in faza de elaborare:
- Crearea unui vehicul care sa valorifice aceste milioane de actiuni si care sa vireze proprietarilor sumele care, indiferent daca le vor revendica sau nu, nu vor putea fi folosite niciodata de entitatea respectiva. Aceasta este o operatiune gandita in cadrul unui program european, coordonat de Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare.
- A doua varianta, pe care am vazut-o deja demarata de catre unele entitati supravegheate de noi, este asa-zisa “consolidare a valorii nominale a actiunilor”.
GoodNews: Ce s-a intamplat mai exact, de ce SIF Moldova nu a putut merge mai departe cu aceasta masura si ce s-a schimbat acum, cand SIF Transilvania incearca acelasi lucru?
Mircea Ursache: A existat un prim demers al celor de la SIF Moldova care a fost contestat in instanta de unul dintre actionari. Din nefericire, pana s-a pronuntat instanta – care a considerat ca este legala operatiunea – termenii stabiliti in prospectul de consolidare au fost depasiti. Prin urmare, ea a devenit caduca. Acum avem o a doua initiativa de consolidare a valorii nominale a actiunilor, pe care o face SIF Transilvania. Ce inseamna asta? Inseamna ca marind, sa dau un exemplu, o valoare a actiunii de la 0,1 la 5 lei, ca sa mai detii/ai o actiune trebuie sa vii cu bani (restul de 4,9) de acasa. Cei care nu vor sa participe la majorare vor fi despagubiti, dar nu la valoarea nominala actuala, ci la valoarea de piata, care e mult mai mare. Asta trebuie sa inteleaga toata lumea. In momentul de fata exista doar intentia, urmeaza sa fie convocata AGA la SIF Transilvania. Dar, repet, exista, in acelasi timp, si o initiativa legislativa de modificare a Legii 31, care sa reglementeze expres consolidarea valorii nominale a actiunilor.
GoodNews: Care ar fi strategia de sprijinire a intermediarilor in momentul de fata, vedem ca au inceput sa ramana din ce in ce mai putini?
Mircea Ursache: Problema intermediarilor persoane juridice romane s-a rezovat. Pana acum putin timp a existat un element de discriminare in piata, in sensul ca intermediarii companii internationale, care sunt inmatriculati in alte state si care operau pe pasaport in Romania, nu plateau comision, in timp ce cei care sunt inmatriculati in Romania (SSIF-urile, broker-ii) plateau acest comision. Incepand de la finalul anului trecut, printr-o hotarare a Consiliului ASF, am radiat aceasta obligatie, astfel incat, in momentul de fata, am egalizat, ca sa spunem asa, obligatia/povara de a plati acest comision doar de catre entitatile romanesti.
GoodNews: Ce parere aveti despre piata romaneasca de capital, este ieftina sau scumpa?
Mircea Ursache: Interesanta intrebare… Piata de capital romaneasca este scumpa fara a fi scumpa. Sa explic: Astazi daca ai actiuni (nu conteaza la ce emitent si unde) si investita ta are un randament de 4-5% si ai niste costuri, s-ar putea sa spui ca piata e scumpa, dar daca la randamentul acela pui si dividendele obtinute – deci nu numai valoarea actiunilor – ai sa vezi ca nu mai e scumpa deloc. Totul e cu ce compari. Pe de o parte valoarea actiunii creste, pe de alta parte, mai ales daca te uiti in ultimii ani, politica guvernului este sa se mearga masiv pe datul dividendelor la marile companii. Daca mai adaugam si pe cei care investesc in BVB in calitatea ei de emitent si, daca ne uitam, vedem ca aceasta este in ultimii doi ani in topul cresterilor (primele doua luni din anul asta este pe primul loc in Europa), raspunsul este cel pe care ti l-am dat la inceput. In plus, pe masura ce piata se dezvolta, poti sa adopti si alte masuri de reducere a costurilor. Si noi, ASF, si BVB. Dar, sa nu uitam ca in cinci ani de zile am redus comisioanele si taxele in piata de capital de patru ori.
GoodNews: Un alt subiect fierbinte, de care cititorii nostri sunt foarte interesati, este noua legislatie europeana care priveste piata de capital – MIFID 2. Cum sta Romania, e gata de implementare? Ce mai trebuie facut de catre autoritatile romane?
Mircea Ursache: MIFID 2 a aparut la nivel european dupa aproape zece ani de la MIFID 1 deoarece piata s-a dezvoltat mult mai repede decat s-a preconizat atunci, cu probleme mult mai numeroase decat erau stipulate in lege. Erau lucruri care nu se regaseau in lege si asa a aparut MIFID 2, care va avea implementare unitara in toate cele 27 de state europene. Noua legislatie este destul de costisitoare, grea si foarte tehnica. In conformitate cu Legislatia Europeana, statele membre trebuie s-o aplice – aici nu e ca vrei sau ca nu vrei – dar legislatia europeana spune ca “se aplica de la data implementarii in legislatia nationala a statului respectiv”. Romania – si mai sunt si alte state europene – a depasit termenul limita, care a fost 3 ianuarie. Legea se afla acum in faza in care urmeaza sa primeasca acordul Guvernului in vederea promovarii in Parlament. Eu personal, de data asta, la aceasta lege, nu gasesc niciun fel de repros vreunui minister, autoritate care a avizat – pentu ca sunt multe, au fost cel putin zece avize – pentru ca este o lege foarte grea. Greu de inteles. Prin urmare, legea MIFID 2 va fi gata pana la sfarsitul sesiunii actuale Parlamentare. Deci, pana la 30 iunie, o sa avem in Romania implementata aceasta lege, aprobata de Parlament. MIFID 2 are modificari structurale: atributii sporite ale autoritatilor dar, mai ales, cresterea raspunderii entitatilor supravegheate de noi. Tot mai multe responsabilitati care erau in sarcina autoritatilor nationale competente sunt transferate la nivelul entitatilor supravegheate. Si asta este un lucru foarte bun. Presupune pregatire si o multime de dotari.
GoodNews: Veti avea programe de pregatire pentru entitatile supravegheate carora le vor creste responsabilitatile? Si cine se ocupa de aceste programe/pregatiri?
Mircea Ursache: Ei singuri. Sunt niste conditii puse. De exemplu, pentru administratorii de risc sau functiile cheie, trebuie sa ai CFA, trebuie sa ai forme de pregatire continue. Plus ca trebuie sa te echipezi tehnologic. E un intreg proiect european Fintech care te obliga la dotari. Dar, dupa parerea mea, piata noastra, in momentul de fata, este pregatita sa aplice MIFID 2. Atat a fost discutat si dezbatut si analizat, incat eu nu cred ca astazi sunt probleme de implementare daca legea ar aparea maine…Toti jucatorii din piata sunt pregatiti pentru asa ceva. Toti, inclusiv institutiile de credit.
GoodNews: Ce ne puteti spune despre lichiditatea pietei de capital si cum poate Romania sa indeplineasca si acest criteriu pentru a se afla pe lista pietelor emergente din Europa?
Mircea Ursache: Romania, in momentul de fata, este in categoria statelor de frontiera. Deosebirile intre cele trei statute – piata de frontiera, piata emergenta si piata dezvoltata – sunt date, in primul rand, de calitatea investitorilor. Dupa cum esti clasificata – ca tara – de agentiile internationale de rating, investitorii se indreapta, in functie de cat de potenti sunt, spre zona dezvoltata, emergenta sau de frontiera. Tara noastra indeplineste, cu o singura exceptie, toate criteriile prin care sa fie upgradata la statutul de piata emergenta. Statut care acum trei ani a fost pierdut, iar anul trecut a fost amanat cu inca un an. Deci, Romania nu a fost exclusa de pe lista de upgradare la statutul de piata emergenta, ci doar amanata de organismele de rating international. Ramane sa mai indeplinim un singur criteriu: lichiditatea.
GoodNews: Ce solutie ar fi, dupa parerea dumneavoastra?
Mircea Ursache: Din pacate, lumea nu sesizeaza decat partea venirii emitentilor privati la listare. Eu cred ca astazi ar fi suficienta doar listarea Hidroelectrica pentru ca Romania sa primeasca statutul de piata emergenta. Nu mai e nevoie de altceva…
GoodNews: Si de ce nu se face? Sunt probleme, mai dureaza?
Mircea Ursache: Aici e o discutie, pentru ca deciziile de listare in cazul Hidroelectrica apartin emitentului, care e Statul Roman (deci e o companie de stat), iar ASF nu se ocupa de politicile publice. Problema politicilor publice apartine Guvernului si Parlamentului. E o decizie pe care piata o asteapta, noi o asteptam, dar cel mai mult o asteapta investitorii institutionali. Asta cu atat mai mult cu cat, vreau sa retii, Polonia, anul trecut, a fost upgradata de la statutul de piata emergenta la cel de piata dezvoltata si a lasat un loc liber in randul pietelor emergente din Europa. Loc pe care Romania il poate ocupa.
GoodNews: Perspective in 2018, vom avea si alte companii listate la Bursa? Dar instrumente financiare noi?
Mircea Ursache: Eu cred ca, in 2018, continuand politicile din ultimii ani, o sa vedem cel putin inca trei-patru emitenti privati tranzactionati pentru ca ultimul an a fost un an de exceptie: Digi, Medlife, Sphera Group (cei care administreaza KFC si Pizza Hut), Purcari – practic toate domeniile s-au listat.
De asemenea, e posibil sa avem la nivel european o lege noua si legislatie noua pentru vanzarile in lipsa si pentru crowdfunding, dar sunt chestiuni punctuale. Vom incepe si noi sa analizam la nivelul organismelor europene – la modul cel mai serios – ce se intampla pe piata criptomonedelor. E o analiza care ne framanta, deoarece criptomoneda ramane clar virtuala, nefiind reglementata si asumata de nicio institutie bancara sau nebancara. Nu e asumata de nimeni, nu este reglementata de nimeni, ca atare, nu o controleaza nimeni. ASF nu controleaza asa ceva, nici Banca Nationala. Deci, necontroland, nu avem cum sa asiguram compensarea celor care pierd. Singurul lucru pe care il putem face este sa-i avertizam prin alerte succesive de tipul: “Atentie, nu veti putea fi despagubiti pentru ceea ce pierdeti. Investiti pe riscul vostru!”.
Autor: Natalia Bercaru
