Guvernul a adoptat o hotărâre prin care a suplimentat bugetul Ministerului Sănătății cu o sumă de 42 de milioane pentru susținerea centrelor de carantină prin intermediul direcțiilor de sănătate publică. De asemenea, a reglementat norme metodologice privind funcționarea și decontarea cheltuielilor pentru aceste centre de carantină.
Bugetul Ministerului Afacerilor Interne a va fi suplimentat cu sum de 100 de milioane, pentru a putea susține activitatea Ministerului Afacerilor Interne și pentru a putea asigura sumele pentru achizițiile necesare pentru protejarea diferitelor structuri din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, fie că este vorba de Poliție, Poliție de Frontieră, Departament pentru Situații de Urgență sau Jandarmerie.
Guvernul a asigurat capital de lucru pentru Unifarm, compania statului român care se află în subordinea Ministerului Sănătății, pentru a fi mai eficientă în derularea tuturor achizițiilor necesare pentru susținerea activității la nivelul Ministerului Sănătății, la nivelul direcțiilor de sănătate publică, la nivelul spitalelor și la nivelul diferitelor structuri care au nevoie de tot ceea ce este necesar în organizarea activității.
Alte măsuri luate prin ordonanţă de urgență:
- majorarea plafonul de garantare a creditelor pentru IMM prin intermediul Fondului de garantare; majorarea plafonului în primă fază, cu 5 miliarde și cu încă 5 miliarde, dacă va fi necesar, până la o majorare cu 15 miliarde a plafonului de garantare. Practic, sunt garantate creditele pentru investiții și pentru asigurarea capitalului de lucru. Dobânda pentru ambele produse este subvenționată în proporție de sută la sută. De asemenea, garanția funcționează pentru 90% din credite în cazul creditelor până într-un milion și garanția va fi de 80% pentru creditele de peste un milion.
- statul va asigura rambursarea TVA până în limita sumei de 9 miliarde pentru a asigura fluxul de capital.
- la rectificarea bugetară, se va asigura creșterea bugetului alocat pentru decontarea concediilor medicale. Guvernul și-a propus să aloce sumele de bani pentru decontarea sumelor cheltuite de angajator pentru plata concediilor medicale, astfel încât să beneficieze companiile de acest influx de capital de care au nevoie în această perioadă.
- o altă măsură foarte importantă este aceea de a asigura plata șomajului tehnic, plata angajaților care intră în șomaj ethnic, din bugetul Ministerului Muncii prin intermediul ANOFM, prin bugetul de șomaj. Această decizie a fost luată pentru că foarte multe companii sunt afectate direct sau indirect de epidemie și multe companii nu au capacitate pentru că li s-au redus veniturile, li s-au redus încasările, cifra de afaceri, nu au veniturile necesare pentru a asigura plata salariilor angajaților și exista riscul ca angajații să fie trimiși în șomaj, să fie dați afară utilizându-se cazul de forță majoră sau să li se suspende contractele de muncă. Decizia este de a plătit din bugetul fondului de șomaj 75% din salariul brut, cât este, practic, indemnizația lunară pentru perioada de șomaj tehnic, dar nu mai mult de 75% din salariul mediu brut. Există două categorii de angajatori. Prima categorie de angajatori este aceea care a fost afectată direct de măsuri restrictive care au fost dispuse de autorități în situația de urgență (hoteluri, restaurante, cafenele, instituții de spectacole, prin suspendarea activității pe perioada situației de urgență). Practic, acești angajatori sau alte categorii, ca urmare a măsurilor restrictive adoptate de autorități în baza decretului pentru situații de urgență, este clar că nu își pot plăti angajații, pentru că și-au întrerupt temporar, total sau parțial activitatea.
A doua categorie de companii sunt cele care nu au fost afectate direct de măsuri restrictive, de măsuri dispuse de autorități pentru a reduce riscul de răspândire a epidemiei, dar fost afectate de diferite consecințe ale epidemiei de coronavirus. Pentru a putea beneficia de această plată pentru salariații pe care nu își mai pot permite să îi plătească, ca urmare a afectării activității, companiile vor trebui să depună o declarație pe proprie răspundere, iar condiția de acordare este să li se fi redus veniturile, să le fi scăzut cifra de afaceri cu un procent de minim 25%.
- modificarea Codului Penal, privitoare la infracțiunile care se petrec, în contextul epidemiei de coronavirus, în care s-a decis majorarea pedepselor pentru falsul în declarații, privitor la epidemia de coronavirus. Există mai multe situații: situația în care un cetățean revine dintr-o țară unde există un număr de cazuri și fie trebuie să intre în carantină, fie trebuie să intre în izolare. Acești cetățeni trebuie să completeze o declarație, iar în cazul în care comit un fals și nu spun adevărul, din ce țară vin, din ce localitate vin, astfel încât autoritățile să poată să ia decizia corectă, fie decizia de intrare în carantină, fie decizia de izolare la domiciliu, vor suferi consecințele legii. Înseamnă că ei comit o infracțiune, o infracțiune care va fi pedepsită cu închisoarea.
De asemenea, au fost majorate pedepsele pentru infracțiunea de zădărnicire a combaterii răspândirii epidemiei. Cine nu respectă carantina, cine nu respectă măsurile care sunt dispuse de Direcția de Sănătate Publică sau alte măsurile dispuse de autorități, trebuie să știe că li se va întocmi dosar penal. Nu pot fi acceptați ca cetățenii responsabili, care sunt în situația de a fi izolați la domiciliu sau în carantină să nu respecte aceste decizii ale autorităților, să umble liber în societate și să riște să îmbolnăvească cetățenii români.
Nu în ultimul rând, este introdusă o nouă infracțiune: omisiunea de a da date în cazul în care, de exemplu, în cursul unei anchete epidemiologice, cineva nu dă informații complete privitor la persoanele cu care a intrat în contact, încercând să protejeze pe unul sau pe altul, se consideră că este o omisiune în furnizarea de informații corecte către autorități și, și în această situație, se poate constitui dosar penal.
