Persoanele fără abilitati digitale de bază riscă să fie lăsate în urmă de transformările digitale. Pentru a rămâne relevanţi pe piaţa muncii, tot mai afectată de schimbările accelerate provocate de automatizare, angajaţii trebuie să-şi dezvolte abilităţile în mod continuu. Potrivit experţilor, dacă organizaţiile reuşesc să îmbunătăţească abilitatile angajaţilor săi pentru a se ralia cerinţelor de muncă din viitor, acestea vor fi pregătite să facă faţă necesităţilor pieţei într-o continuă schimbare.

Îmbătrânirea societăţilor, deficitul de competenţe şi invadarea roboţilor şi a inteligenţei artificiale sunt trei dintre provocările majore ce urmează a fi înfruntate de forţa de muncă. Datele Comisiei Europene arată că 40% din populaţia UE are un nivel insuficient de abilitati digitale, iar 17% are abilitati minime. Persoanele fără competenţe digitale de bază riscă să fie lăsate în urmă de transformările digitale. Pentru a veni în ajutorul oamenilor, guvernele şi companiile vor trebui să găsească un echilibru între flexibilitatea angajaţilor, mobilitatea muncii şi stabilitatea job-ului.

 

“Foarte multe dintre eforturile guvernului sunt concentrate pe abilitati de bază: lingvistice, numerice şi digitale. Acestea desigur reprezintă o condiţie esenţială pentru reuşita oamenilor la locul de muncă. Educaţia adulţilor va deveni tot mai importantă pe piaţa muncii aflată în continua schimbare. M-a bucurat să văd că ideea deschiderii unui Cont pentru Educaţie Individuală, modelul preferat de Adecco Group pentru a stimula investiţia în forţa de muncă, a fost primită cu mare interes de factorii decizionali din întreaga Europă.”, a declarat Menno Bart, Manager Public Affairs, Adecco Group.

Contul pentru Educaţie Individuală este un model similar unei burse oferite de către guvern pentru îmbunătăţirea propriilor aptitudini. Potrivit modelului, fiecare persoană dispune de un cont personal şi transferabil, prin care îşi poate finanţa diverse traininguri de dezvoltare profesională şi pe care-l poate gestiona pe parcursul întregii cariere. Franţa, Italia şi Singapore au adoptat deja modele similare şi au reglementat deja modalităţile prin care companiile pot distribui resursele necesare pentru instruiri.

Companiile pot iniţia îmbunătăţirea abilitatilor angajaţilor prin identificarea aptitudinilor cheie de care organizaţia are nevoie urgent (şi de care va avea nevoie în curând) pentru a putea concura cu tendinţele industriei. Mai mult, recalificarea forţei de muncă existente este mai eficientă din punct de vedere al timpului şi costului decât recrutarea unor noi angajaţi.

Florin Godean, Country Manager Adecco Group România, a detaliat: “Ce învăţăm la şcoală devine destul de repede irelevant din cauza schimbărilor rapide provocate de cea de-a patra revoluţie industriala. În România, vom avea nevoie rapid de recalificare nu o dată la 20 de ani, aşa cum a fost cazul până acum, ci la fiecare 5 ani. Acest lucru înseamnă că angajaţii trebuie instruiţi pentru noi aptitudini cât sunt activi pe piaţa muncii, dacă vor să rămână relevanţi pentru posturile viitorului. În acelaşi timp, angajatorii trebuie să investească în astfel de cursuri de specializare dacă vor să-şi păstreze angajaţii şi pentru a putea creşte afacerea lor în viitor. Fără paşi decisivi în direcţia recalificării forţei de muncă, România riscă să piardă investitori şi oportunităţi de angajare cu salarii ridicate”.

Profesiile de azi sunt afectate schimbările rapide de pe piaţa muncii. Prin urmare, a crescut necesitatea educaţiei permanente – la toate vârstele, atât în interiorul şi în afara instituţiilor de învăţământ. Instruirea adulţilor este importantă pentru a asigura persoanele de pe piaţa muncii, dar şi angajatorii acestora, că au abilităţile necesare să navigheze prin cea de-a patra revoluţie industrială. Discrepanţa tot mai mare dintre educaţie şi nevoile pieţei muncii va forţa universităţile să devină tot mai creative, deoarece vor trebui să ofere studenţilor instruiri atractive pentru o piaţă care are nevoie de ei în mod disperat. Am abordat acest subiect în ediţia din mai a Raportului Inovantage, care analizează inovaţia socială.