Cea mai imortantă organizație a mediului de afaceri din România, Coaliția pentru Dezvoltarea României, și-a arătat îngrijorarea față de măsurile fiscale adoptate de Guvern și a facut apel la dialog între mediul de afaceri și Guvern, transparență, responsabilitate, analize și studii de impact înainte de a realiza schimbari majore care afectează, afacerile, salariații, investițiile și mediul economic în general. Reprezentanții ai Coaliției: Dragoș Roșca-președintele organizației, Dragos Anastasiu-președintele Camerei de Comerț Romano-Germane, Florin Pogonaru-președintele AOAR, Franz Weiler-președinte FIC, Radu Florescu-vicepresedinte AmCham, Adriana Record-președinte CCIFER, prezenți ieri în cadrul unei conferințe de presă, au susținut faptul că doresc să devină parteneri de dialog al politicilor publice pentru a nu se crea un sentiment profund de îngrijorare și un un climat distrugător pentru economia României. „Nimic din punct de vedere economic nu ne grăbește. Suntem pe finalul anului 2017 și trăim, cumva, un paradox. În loc să facem o conferință de presă și să sărbătorim cel mai bun din an punct de vedere economic al României după criză și cea mai mică rată a șomajului de după Revoluție, iată că noi vă vom transmite o profundă și gravă îngrijorare. Suntem cu toții convinși că România nu și-a atins potențialul de creștere. Avem o creștere, anul acesta, de peste 6% și, probabil, ne îndreptăm spre 7%. Suntem convinși că putem avea 10% creștere în România dacă facem ce trebuie. Dar putem să retrăim momentele din 2009 — 2010, dacă nu facem ce trebuie”, a spus Dragoș Anastasiu.
Nu trebuie să modificăm economia prin terapie de șoc, a spus la rândul său Florin Pogonaru. „ Salariile nu trebuie să crească prin decizii administrative, ci c urmar a creșterii productivității. La acest moment, 40% din firme au capitaluri negative. Cum ar putea crește salariile?”, a completat Pogonaru.
Adriana Record, a precizat că oamenii de afaceri își doresc o economie bazată pe investiții publice și private, să își fidelizeze angajații să crească capacitatea administrativă prin introducerea unor criterii de performanță și monitorizare și care să aibă capacitatea de a colecta taxele. „Suntem dispuși să contribuim cu expertiză pe care o avem la strategia pe termen mediu, la studiul de impact”, a precizat președintele CCIFR.
Camera de comerț americană AmCham Romania a apreciat că impactul bugetar negativ generat de pachetul de măsuri fiscale anunţat de Guvern, de aproximativ 5 miliarde lei în anul 2018 şi între 3 şi 4 miliarde în anii 2019 – 2020, poate conduce la frânarea unei evoluţii sustenabile a economiei. În plus, pachetul de măsuri ar pune presiune pe încadrarea în ţinta de deficit bugetar de 3% în anii următori, a precizat Radu Florescu.
„Considerăm că trebuie evitate orice măsuri care ar putea atrage creşteri viitoare de taxe şi impozite sau scăderea /reducerea finanţării pentru investiţii în infrastructură, educație, sănătate, cercetare, etc. care să susţină dezvoltarea României”, arată reprezentantul AmCham.
Între propunerile cu cel mai amplu impact este mutarea contribuţiilor sociale de la angajator la angajat. „Deşi motivaţia şi beneficiile acestei modificări continuă să fie neclare, sunt evidente implicaţiile negative la nivelul pieţei forţei de muncă, atât în termeni de costuri salariale, cât şi prin revenirea la unele tratamente fiscale discriminatorii între diverse categorii de contribuabili. Asftel de factori vor încuraja migrarea către forme alternative de impozitare a muncii şi implicit vor accentua impactul bugetar negativ, creând presiuni suplimentare pe piaţa forţei de muncă. Industria IT, una dintre cele mai performante industrii cu are un aport însemnat la PIB-ul României, va fi printre cele mai afectate de o astfel de abordare”, au precizat reprezentanții Coaliței pentru Dezvoltarea României.
În viziunea Coaliței pentru Dezvoltarea României, atât frecvența modificărilor fiscale adoptate în regim de urgență, cât şi impactul financiar şi administrativ, îngreunează derularea afacerilor în România, scad încrederea în guvernanța economică şi în economia în ansamblu, afectând competitivitatea economică a ţării şi capacitatea de a atrage resurse pentru consolidarea sustenabilă a economiei românești.
