Romania este in top 10 tari est-europene cu terenuri agricole ecologice, suprafetele sunt in declin

România se află pe locul 7 în topul primelor 10 țări ca suprafață totală agricolă ecologică, condus de Polonia, din cele 23 de țări est-europene analizate de FIBL Elveția (Institutul de Cercetare a Agriculturii Ecologice Elveția – FIBL, care cercetează sectorul ecologic din lume).

Pe de altă parte, și Polonia și România înregistrează un declin al suprafețelor certificate ecologic, fiind considerate din acest punct de vedere contra-performeri, spune Costin Lianu, director general al USH Pro Business, platformă de susținere a antreprenoriatului.

Situația din agricultura ecologică est-europeană a fost analizată în cadrul seminarului ”Innovation networks in the Central Eastern European region for increasing value chain development in the organic sector”, organizat la târgul internațional Expo Biofach Nürnberg,
Cele 23 de țări est-europene analizate în studiu ocupă împreună doar 0,7 % din totalul mondial al suprafeței cultivate și certificate ecologic.

Dacă raportăm ponderea suprafețelor ecologice la totalul suprafețe cultivabile, România iese din top 10, locurile fruntașe fiind ocupate de țări mai mici precum Estonia, Lituania sau Cehia. De fapt, aceste țări se situează printre primele 10 și în topul mondial al intensității agriculturii ecologice raportat la suprafața agricolă ecologică totală.

România, alături de Polonia, se află în declin și ca număr total al operatorilor agricoli ecologici. Ca vânzări de produse ecologice pe cap de locuitor, performanțele cele mai mari le au Slovenia, Croația, Republica Cehă, urmate de Polonia și România, ceea ce denotă că ultimele două țări, deși sunt în declin ca suprafață și operatori economici, beneficiază de un volum mai mare de vânzări interne, bazat pe creșterea interesului de consum a populației.

Raportul FIBL, folosind date statistice comparabile din 2016, conchide că zona se dezvoltă într-un ritm mai scăzut decât alte regiuni ale lumii sub aspectul sectorului ecologic, evoluțiile fiind marcate de un consum mai scăzut și orientate spre exportul de materii prime și nu către produse procesate. Croația a fost indicată ca prim performer în ceea ce privește raportul între performanțele la export și dezvoltarea pieței interne.

În ceea ce privește țările cu performanțe scăzute, printre care și România, au fost prezentate ca posibile explicații lipsa subvențiilor, instabilitatea reglementărilor și a pieței interne, precum și imaginea modestă sau negativă pe piețele externe a performanțelor sectorului. Lipsa cunoștințelor și tehnologiilor în domeniu, a finanțării, a unor rețele coerente de susținere la nivel național, lipsa înțelegerii principiilor și lanțurilor valorice în acest domeniu precum și a cunoștințelor privind piețele de export, au fost subliniate ca alte posibile explicații, a precizat Costin Lianu.

Sursa: Mediafax