Mărţişor, Mărţişug sau Marţ, obicei de 1 martie consemnat de etnologii începutului de secol XX, era prezent nu numai la români, dar şi la bulgarii şi albanezii din Balcani. Obicei pe care ţăranii îl repetau în fiecare început de primăvară ca semn protector împotriva bolilor şi a nenorocului.
Copiilor li se lega o monedă de argint la mână cu un fir răsucit de lână sau de bumbac alb şi roşu ca să fie feriţi de boală, pe care aceştia îl legau după 12 zile în pom ca să fie pomul roditor, iar vitelor li se agăţa fir roşu cu alb ca să fie sănătoase şi la fel, bune de rod. Preluată de lumea urbană şi devenită modă, firul de bumbac devenit fir de argint sau de aur, purtat drept colier şi podoabă, ţinut la piept, primit ca suvenir şi mai nou cadou, povestea mărţişorului supravieţuieşte în diferite forme până în contemporaneitate, de la firul simplu răsucit în alb şi roşu până la mărţişorul virtual.
Pînă în zilele noastre s-a păstrat o tradiţie frumoasă moştenită din vremuri de demult, cînd în prima zi de primăvară oamenii apropiaţi îşi dăruiesc unul altuia cîte un suvenir mic, confecţionat din fire de lînă sau mătase de culoare albă şi roşie, numit „mărţişor”. Această mică bijuterie e legată de denumirea lunii martie şi exprimă bucuria faţă de sosirea primăverii şi trezirea naturii la viaţă, dragostea faţă de oameni.
De 15 ani şi mai bine Muzeul Ţăranului Român spune povestea mărţişorului în nenumărate feluri. Tineri, studenţi, artişti, meşteri şi, în anii din urmă, designeri şi arhitecţi au conturat de-a lungul timpului particularitatea acestui eveniment a cărui principală expresie este creativitatea însoţită de o debordantă imaginaţie şi simţ ludic.
Târgul a creat pentru publicul bucureştean o ofertă bogată prin unicitatea, inventivitatea şi diversitatea mărţişoarelor reuşind să schiţeze noi forme de mitologie urbană ce folosesc, ca sursă de inspiraţie, lumea şi mitologia ţărănească ori imaginează noi forme ale creativităţii: de la obiectul manufacturat şi reciclat, care foloseşte materiile naturale devenite clasice, la amprenta unui design contemporan, de la eroii desenelor animate şi a benzilor desenate la personajele lumilor virtuale, imaginate pe o multitudine de materii neconvenţionale. Şnur alb şi roşu de mătase, lânică şi bumbac, hârtie de ziar, seminţe, fetru, pasta fimo, podoabe, lut, rotiţe de ceas, metal, taste de computer, răşină sintetică, ceramică, sticlă, email, argint, lemn, piatră şi flori, etamină, mărgele şi tot atâtea tehnici şi stiluri fac din Târgul Mărţişorului, ca de fiecare dată, o poveste de neratat.
Aşadar, Târgul Mărţişorului va avea loc în perioada: 27 februarie – 3 martie 2019, între orele 10 – 18 în curtea interioară a MNŢR, sala Acvariu, holul de intrare – Studioul Horia Bernea, Sala Foaier. Intrarea se face prin str. Monetăriei, nr. 3.
Bilet de intrare: 4 lei preţ întreg, 2 lei preţ redus (elevi, studenţi, pensionari)
Participanţilor invitaţi la târg li se alătură, ca în fiecare an, câteva şcoli, fundaţii, asociaţii, organizaţii care desfăşoară acţiuni cu caracter umanitar pentru copii şi sprijin pentru categoriile defavorizate.
Devenită accesoriu tradiţional al Târgului Mărţişorului, oferta gastronomică vine cu produse ce sunt mai aproape de conceptul de bucătărie naturală, chiar dacă zona reprezentată este rurală sau urbană: turtă dulce, prăjiturele de casă, cozonaci şi alte produse de patiserie – Bucovina, Alexandria, Baia Mare şi Buzău, miere, dulceţuri – Ilfov, miere, ceaiuri şi plante de leac din Dâmboviţa.
Sursa: comunicat de presa MNŢR
