Mesajele subliminale se mută de la tv în online, odată cu evoluția tehnologică. Este vorba de fake news, mesaje motivate de finanțatori care folosesc social media și alte instrumente.
”Peisajul din spațiul cibernetic s-a schimbat foarte mult. De la perioada ”romantică”, în care tinerii făceau un virus doar pentru a arată ce pot face, am trecut la o perioadă “pragmatică” în care infractorii cibernetici, organizați uneori în transnaționale, urmăresc câștiguri materiale iar actorii statali urmăresc avantaje geopolitice. Actorii potenți economic, în special cei statali, au investit în dezvoltarea de “arme” cibernetice iar unele dintre acestea, poate mai putin reușite, sau doar componente ale lor, au ajuns pe mâinile unor comercianți care ulterior le oferă spre vanzâre sau închiriere pe darkweb. Iar pe Internet nu există “permis de port-arma”, așa ca orice posesor de card poate să le achiziționeze.
În “bazarul” darkweb, în magazine virtuale care seamană izbitor de mult cu unele legitime, cu coș de cumpărături, oferte speciale, garanții și altele asemenea, găsim orice produs/serviciu pentru care există un minim interes: baze de date cu milioane de adrese pentru cei care vor să facă phishing, servicii de transmitere de milioane de mail-uri, carduri de credit, serviciul de spargere a unui cont de mail, “trântirea” unui site, dar și urcarea unui videoclip pe prima pagina a youtube pentru un anumit interval de timp, introducerea unor știri în fluxurile agențiilor, crearea de grupuri pe LinkedIn, voturi pentru petiții online etc., a declarat Toma Cîmpeanu, directorul ASOCIATIEI NATIONALE PENTRU SECURITATEA SISTEMELOR INFORMATICE – ANSSI, în cadrul unei conferințe pe securitatea cibernetică.
În ceea ce privește Social Media, un exercitiu realizat de facebook in 2010, pe 61 milioane de persoane, cu ocazia alegerilor pentru Congresul SUA, studiu publicat de revista Nature în 2012, demonstrează cum gigantul american a reușit să inducă decizia de a vota unui numar de 340.000 de persoane care nu aveau aceasta intenție prin publicarea pe pagina personala a unui mesaj care includea pozele a 6 utilizatori care se prepupunea că ar fi votat.
”Cei care doresc să puna ideile lor în capul nostru cunosc puterea social media și încearcă să o folosească în interes personal. Se poate vorbi despre o bătălie pentru sufletul și mintea cetățeanului ”, a declarat directorul ANSSI.
Ce facem cu “fake news”? Putem opri acest fenoment? Cum? Trebuie sa adresam subiectul sau trebuie să lăsăm lucrurile să curgă fără să intervenim? Propaganda, inclusiv fake news, ne poate afecta chiar esența ființei – valorile noastre. Din aceasta perspectivă, o intervenție împotriva practicilor specifice propagandei și în apărarea cetățenilor, este necesară și justificată. Cum intervenim? Probabil o cenzura sporită ar limita accesul la anumite surse cu informații corupte dar ar creste tentația pentru “fructul interzis” și ar diminua încrederea în cei care aplica cenzura. Soluția pentru cea mai bună aparare în fața “fake news” găsită de directorul ANSSI este comunicarea. Și anume, să nu-i lăsăm doar pe cei care vor să ne influențeze să comunice, ci să comunicăm și noi în aceeași măsură, pentru că resurse exista in ambele părți. Trebuie să încercăm să îi depășim modelându-ne retorica prin adaptare la cele două elemente esențiale: valorile personale și nivelul de educație al auditorului. Să ne adaptăm comunicarea astfel încât să ”vorbim pe limba lor” și să-i ajutam să distinga diferența dintre adevăr și propagandă.
Un alt studiu prezentat de președintele ANSSI în cadrul aceleiași conferințe, realizat de TrendMicro, se referea la generarea unui protest, protest organizat exclusiv prin social media, bazat strict pe fake news, fără a se folosi vreun vector de imagine, sau ”ambasador de brand”. S-au creat 20 de grupuri pe teme conexe subiectului care urma să fie exploatat prin fake news, cu 10 000 de membri fiecare. Costul acestora a fost de 40 000 dolari. Pe grupul evenimentului se obțin 40 000 de like-uri- cost 6000 dolari, 20 000 comentarii- 5 000 dolari. Zece știri, fiecare cu 50 000 de like-uri și 100 000 de vizitatori- 27 000 dolari. 50 de videouri pe YouTube apărute pe prima pagină, 25 000 dolari, propagarea 30 000. Acest lucru înseamnă că este garantat ca prin vânzarea acestor instrumente din dark web, ca mesajul să ajungă la 2 milioane de persoane, și dacă luăm în considerare studiul facebook prezentat anterior, realizăm că 1% dintre ei vor ieși în stradă. Acest lucru costă în jur de 150 000 de dolari fără alte costuri organizatorice.
